Ministrul Muncii: Românii din diaspora încep să se întoarcă acasă „încet, timid”

loading...

Ministrul Muncii, Marius Budăi, se bazează pe întoarcerea românilor acasă pentru finanţarea pensiilor majorate. Este una dintre sursele de venit suplimentare pe care ministrul le-a identificat pentru creșterea accelerată şi considerabilă a pensiilor în urmatorii 3 ani, fără să spună însa pe ce elemente concrete se bazează.

Anca Orheian, jurnalist Digi24: În ce stadiu este Legea pensiilor? Astăzi ar fi trebuit să aibă loc un vot la Senat.

Marius Budăi, ministrul Muncii: Au fost discutate și propunerile pe care noi le-am gândit și le-am prezentat celor două comisii de specialitate din Camera Deputaților și din Senat. A fost discutată în primă fază, ca primă cameră sesizată, la Senat, s-a dat un vot și un raport la Comisia de muncă din Senat, urmează votul în plen, ulterior trimiterea către Camera Deputaților, discuțiile din Comisia de muncă din Camera Deputaților și, evident, votul final, după care mai avem un pas de făcut, trimiterea la dl președinte pentru o eventuală – sau nu – promulgare.

Ceea ce pe noi, ca specialiști, ne doare este această întârziere mare, nejustificată. Decizia CCR nu se referă și nu pronunță nici în motivare, nici pe parcurs că ar fi fost cumva vreo problemă de neconstituționalitate. Au fost solicitate câteva clarificări care, din punctul meu de vedere, se puteau face și la normele de aplicare.

-Deci acele articole pe care le-ați trimis către Parlament, refăcute…

-Nici nu este un articol întreg. Din peste 180 de articole, doar 2 aliniate au fost solicitate clarificări, deci nu să fie modificări. „Datorat” și „plătit” a rămas în continuare, am spus doar că se datorează de către noi, ca angajați, pentru că noi datorăm conform veniturilor pe care le realizăm și am spus foarte clar că angajatorul calculează, reține și plătește.

Deci e o chestiune pe care eu am spus de la început că o văd doar într-o cheie politicianistă și nu văd de ce ar trebui ca părinții și bunicii noștri să sufere de pe această chestiune. Dar îi asigur că vom face tot posibilul – și deja neoficial, pentru că oficial nu putem, dar avem întâlniri succesive cu specialiștii de la Casa Națională de Pensii și în paralel cu această recalculare care se întâmplă pe legea 221 pe 2018 discutăm și aspecte premergătoare.

-Știu că trebuia să faceți angajările de la începutul anului. E vorba de mulți oameni care ar trebui să învețe un sistem, să învețe o nouă formulă.

-Nu numai acest lucru. Această amânare înseamnă că noi nu am avut la îndemână posibilitatea legală să organizăm niște licitații și niște achiziții publice. Trebuie să ne îmbunătățim și infrastructura informatică, dar vom face tot posibilul ca ceea ce am promis să fie deja început, să facem, chiar dacă cu întârziere, toate eforturile și să ajungem la o situație în care să nu deranjăm și să nu supărăm pensionarii.

-Știu că termenul inițial e depășit de mult și aveați un final de 2021 când toate pensiile ar fi trebuit să fie recalculate. Se mai poate face acest lucru sau va fi nevoie de amânarea aplicării legii? De fapt, de asta le e teamă tuturor.

-Eu am afirmat tot timpul că acești colegi ai mei din cadrul Caselor județene de pensii sunt niște eroi – și nu exagerez deloc – și cu siguranță vom beneficia de sprijinul lor, cu siguranță vom face toate eforturile pentru a implementa ceea ce ne-am asumat, și ca program de guvernare, și ca majoritate parlamentară. Sigur că o să fie mai greu, sigur că o să avem mai mulți pași de făcut, dar trebuie să măsurăm de 10 ori și să tăiem o dată și să putem implementa ceea ce e de implementat și să terminăm cu inechitățile din sistemul public de pensii. Practic acesta este lucrul pe care și-l propune această lege.

-De ce nu se grăbesc colegii dvs?

-Trebuie respectate niște termene, trebuie respectați niște pași, nu putem merge pe repede înainte fără dezbatere parlamentară, să intrăm apoi în altă posibilitate ca, știu eu, colegii noștri din opoziție să o poată ataca din nou sau președintele să retrimită la revizuire în Parlament sau alte piedici pe care le-am avut de-a lungul timpului. Inclusiv programul de tomate a fost atacat la CCR.

-O vedeți doar ca pe o practică de a pune bețe în roate?

-Dacă luăm și calculăm numărul de legi atacate la CCR, pe mandatul d-lui președinte și pe acest mandat parlamentar de colegii din opoziție și îl punem în balanță cu numărul de atacuri la CCR din trecut o să vedem că acesta este net superior și nu a făcut altceva decât să întârzie punerea în practică, lucru care s-a întâmplat de la începutul guvernării. Noi ar fi trebuit să preluăm guvernarea la 1 ianuarie 2017 și atunci am spus că în prima lună de guvernare, prima măsură este dispariția celor 102 taxe, iar asta a fost posibilă cu o lună întârziere. Atunci am zis că e o chestie, e un joc politic, un joc democratic, nu am înțeles nici atunci. Dar pe parcursul acestor ani, au tot fost atacuri la CCR, care până la urmă s-au dovedit a fi atacuri gratuite, care nu au fost concluzionate prin decizii ale CCR.

-Bani sunt? Anul acesta avem 8 miliarde…

-8,4. După cum știți, anticipând acest demers, am prevăzut în OUG 114 majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie la 1265 (lei). Pe baza legii 221 puteam prinde în bugetul pe anul acesta efortul bugetar, trebuia să avem o bază legală ca la construcția bugetului pe 2019 să avem prins și efortul bugetar pentru majorarea aceasta. Am prins acești bani, nu avem nicio problemă. Nu discutăm încă în România de bugete multianuale.

-În 2022 vor fi 80 de miliarde. Acolo impactul este uriaș, pentru că vor crește foarte mult pensiile. De unde se va susține?

-Trebuie să facem analiza din mai multe puncte de vedere. În primul rând pe colectare. Noi ne raportam în 2016, 2017, la o masă salarială mult mai mică decât acum, la un număr de angajați, la un număr de contracte de muncă, care erau mult mai mici până acum. Acestea vin cu contributivitate mai mare – crescând masa salarială crește și contributivitatea – iar ceea ce s-a întâmplat prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat a determinat spre sfârșitul anului 2018 o scădere semnificativă, aproape de zero, la bugetul de pensii.

Noi suntem într-o dinamică de dezvoltare foarte mare. Uitați-vă prin comunele din România ce se întâmplă, vizavi de lucrările prin Programul de dezvoltare rurală, ne dorim să implementăm proiecte de infrastructură mari prin parteneriatul public-privat. Recent am declarat domeniul construcțiilor prioritar pe următorii 10 ani, pentru că avem nevoie cu toții în România de autostrăzi, de spitale, refaceri de școli, tot ce înseamnă infrastructură.

Cu siguranță, numărul de angajați va crește. Prin această majorare a salariului minim, de ridicat veniturile populației din România, prin acea măsură de o fiscalizare mai mică în construcții și creşterea salariului minim și prin discuțiile cu patronatele și sindicatele din construcții, deja, timid, ușor, la nivel de zeci, sute de oameni încep să se întoarcă în România. Deja sunt tot mai interesați să revină acasă, pentru că nu e ușor nici acolo să-și câștige existența. Dacă ușor-ușor ridicăm masa salarială, veniturile, chiar dacă nu reușim în scurt timp să ajungem egal la egal cu UE, toate acestea sunt cumuli de factori de a aduce oamenii din afară, de a creşte numărul de locuri de muncă, de a face infuzie în investiții.

-Nu vă spune Ministerul de Finanțe că nu sunt bani…

-Nu am avut această discuțis sub niciă formă, noi discutăm de bugete. În construcția din acest an nu avem nicio sincopă. Legea trebuie respectată.

Ați citit un interviu realizat de Digi24

loading...